"Un
doctor ce prescrie tratamente identice pentru doi indivizi si se
asteapta la rezultate identice, poate fi corect clasificat drept un
pericol social." - Lin Yutang.
Ar
putea parea un citat ciudat pentru formula de inceput a acestei carti,
mai ales pentru ca in zilele noastre, majoritatea terapeutilor Bowen
tind sa urmeze formule stricte si par sa trateze simptomele in maniere
similare, de la un pacient la altul. Este clar insa, ca fondatorul
acestei tehnici, Tom Bowen, aplica foarte rar aceasta tactica, el
cautand intotdeauna cauza problemelor, chiar daca simtomele erau aproape
identice.
Tom Bowen a
dezvoltat aceasta tehnica printr-o observare extrem de atenta a
pacientilor sai. Multi dintre cei mai apreciati osteopati ai momentului,
specialisti cu experienta, ii cereau sfatul pentru cazurile dificile.
Abilitatea exceptionala a lui Tom Bowen de a identifica tipare
compensatoare sau, ceea ce osteopatii numesc "leziuni", l-a facut
celebru, la vremea lui si a fost responsabila, in mare masura, de
enormul sau succes in tratarea unei varietati atat de mari de afectiuni.
De-a
lungul acestei carti voi incerca sa atrag atentia asupra esentei
acestei terapii, care este a asculta, a observa si interventie minima.
Orice alte pareri ar avea oricine despre aceasta metoda, este foarte
clar ca dl.Bowen insusi era echivalentul minimalismului. In opinia sa,
de ce ar fi trebuit sa aplici cinci manevre unui pacient, daca una
singura este de ajuns? In special, cand una singura functioneaza mai
bine!
Toti cei care au lucrat
cu Tom Bowen sau au fost tratati de el, isi aminteau de maniera sa de
abordare extrem de neobisnuita, ce parea a fi contrara gandirii vremii.
Pentru un manipulator de succes, cu cat mai grava este problema, cu atat
mai mult efort este necesar din partea terapeutului. Pentru Tom Bowen
era valabil opusul acestui postulat, iar adevarul convingerilor sale s-a
adeverit nu numai prin rezultatele clinicii sale din Geelong,
Australia, dar si prin cele ale clinicilor din toata lumea.
Mai
exista si alte abordari terapeutice care impartasesc aceeasi filozofie -
"mai putin e mai bine" - impreuna cu recunoasterea abilitatii proprii
organismului de a se autovindeca. In aceasta filozofie terapeutica, de
cele mai multe ori este nevoie doar de a "asculta" corect sistemul
pacientului si de a-i acorda minimum de asistenta posibil pentru ca
vindecarea sa se produca la un nivel profund. Secretul acestei metode
este de a te retrage si de a permite organismului sa-si execute
lucrarea.
Asa cum spunea
Rollin Becker, un practician al osteopatiei craniene din Statele Unite:
"Cand este vorba de cea mai inalta energie existenta, cunoscuta, aceasta
nu vrea sa te interpui in procesul pe care incearca sa-l desavarseasca"
Aceasta
"cea mai inalta energie" este baza fundamentala a multor traditii
terapeutice, de mii de ani. Osteopatia Craniana o numeste "Suflul
vietii", un termen preluat din Vechiul Testament, care se refera la
puternicele forte organizatoare inerente naturii si constiintei. In alte
traditii se numeste "caduceus - bagheta magica", un simbol puternic ce
reprezinta fortele vindecatoare ascendente, orientate de-a lungul
coloanei vertebrale, cu multe implicatii in dezvoltarea embrionara.
Este
cert ca accesam unele forte organizatoare, primordiale cu tehnica
Bowen, iar Dr.Still, fondatorul osteopatiei, recunostea acest principiu
ca fundamental in desavarsirea lucrarii sale, la sfarsitul anilor 1800.
Atat osteopatia cat si osteopatia craniana au multe in comun, la nivel
filozofic, cu lucrarea lui Tom Bowen, chiar daca, in zilele noastre,
viziunea originala s-a mai pierdut, intr-o anumita masura.
Dr.Still obisnuia sa spuna studentilor sai:
"Primul obiectiv al unui terapeut este sa gaseasca sanatatea - boala o poate gasi oricine."
Daca
exista un motto potrivit pentru ca orice terapeut Bowen sa-l afiseze pe
perete, acesta ar trebui sa fie. Descrie perfect menirea noastra. Noi
suntem cei ce gasesc sanatatea, vanatorii de fanome ai lumii medicinii
complementare, a caror sarcina este de a gasi aceea samanta a sanatatii,
a o uda, a o hrani si a-i permite sa creasca.
Scopul
acestei carti este de a ne intoarce la radacina acestei extraordinare
lucrari, conceputa de un om de geniu. Tom Bowen si-a materializat
viziunea fara prea multe inscrisuri si cu prea putine explicatii. A fost
meritul unor pionieri, ca Oswald Rentsch si altii, care au fost
invatati de Tom Bowen, sa-i explice principiile.
Aceasta
carte este rezultatul a 12 ani de observare a efectelor tehnicii
dlui.Bowen asupra a mii de pacienti. Desi stiu ca deabia resusesc sa
dezvalui "primul strat" al acestei tehnici remarcabile, este de
netagaduit ca potentialul sau nici nu a inceput inca sa fie pe deplin
realizat.
Dedic aceasta
carte, cu imensa gratitudine, lui Oswald si lui Elaine Rentsch, in
speranta ca reflecta spiritul acestei tehnici, cu integritatea pe care
Tom Bowen o avea fata de pacientii sai si fata de toti cei cu care a
lucrat. (...)
CE FACEM NOI?
Tehnica Bowen implica manipulari extrem de delicate dar directe, ale urmatoarelor structuri:
• Muschi
• Tendoane
• Fascia
• Ligamente
• Articulatii
• Nervi
Intr-o
manevra Bowen clasica, cel putin una dintre aceste structuri va fi
activata, poate chiar doua sau trei in acelasi timp, in functie de locul
unde se aplica manevra. Oricum, o trasatura comuna a miscarilor Bowen
este activarea fasciei, ca parte integranta sau invelis al tuturor
structurilor de mai sus.
Majoritatea
miscarilor Bowen se executa direct pe muschi, pe "burta" sau centrul
muschiului, intre origine si insertie. Deoarece aproape toate
structurile corpului sunt inconjurate de fascie - material fibros,
subtire, rezistent si translucid ce cuprinde, separa si permite miscarea
libera a structurilor pe care le inconjoara - este inevitabil ca prin
activarea unui muschi sa nu fie activata si fascia inconjuratoare, ce
face parte din acesta, desi cu efecte fiziologice usor diferite.
Toate
structurile care se activeaza in timpul unui tratament Bowen, fie
piele, organe, articulatii sau muschi, detin deasemenea nervi senzoriali
care le enerveaza, realizand comunicarea cu sira spinarii si creier,
oferind informatii despre starea acelei structuri particulare - este
calda, rece, este tensionata sau exista durere, etc.
Muschii
detin o multime de receptori nervosi numiti fusuri neuromusculare, care
ofera informatii despre starea de alungire a muschilor. La fiecare
miscare pe care o facem, anumiti muschi se contracta, ceea ce inseamna
ca alti muschi se destind. Aceasta activitate este controlata la nivelul
maduvei spinarii si al creierului.
Fusurile
neuromusculare ce se gasesc de-a lungul fibrelor musculare raporteaza
starea de incordare, contractare a muschilor si exista multe, extrem de
multe astfel de terminatii nervoase pe fiecare structura musculara,
depinzand de gradul de sensibilitate necesar. Muschii de profunzime ai
gatului detin intre 150 -200 pe gram de tesut muscular, pe cand fesele,
unde nu este necesar un nivel ridicat de sensibilitate, au aproximativ
50 pe gram.
Interesant este ca muschii de pe ambele
parti ale coloanei vertebrale (muschii erector spinali), cu care lucram
mult in terapia Bowen, au nivele exceptional de mari de fuse nervoase -
intre 200 -500 pe gram de tesut muscular.
Uneori
lucram aproape de locul unde muschiul se insereaza pe os, efectiv pe
tendonul muschiului. Aici realizam un alt mecanism de comunicare -
corpusculii neurotendinosi Golgi - care se gasesc in tendoane, sunt
sensibile la rezistenta muschiului si apreciaza, de exemplu, cata forta
este necesara pentru a ridica un obiect sau pentru a rezista unei forte
exterioare. Aceste informatii ne sunt necesare, de exemplu, in cazul
bicepsilor, pentru a putea aprecia diferenta dintre ridicarea unui
bolovan sau a cesti cu cafea de dimineata. Fara celulele Golgi, cafeaua
ar putea zbura, cu usurinta, peste umerii nostri.
Celulele
Golgi au o functie interesanta, prin aceea de a produce un efect
inhibitor asupra fibrelor musculare, atat la o intindere lenta, cat si
la una rapida, cand amplitudinea intinderii devine prea severa. Folosim
aceasta functie cand efectuam o provocare puternica Bowen, asupra unui
tendon (cum ar fi miscarea 2 de la procedura pentru pelvis), cu
rezultatul inceperii relaxarii muschiului sub mainile noastre.
O
varianta de explicare a acestei actiuni, in termeni fizici, este
efectul sau asupra nervilor muschilor. La inceput, cand se realizeaza
provocarea muschiului iar acesta este usor intins, proprioceptorii incep
sa trimita informatii senzoriale prin intermediul cailor nervoase de
conducere, catre maduva spinarii. Informatia care se transmite inapoi ca
raspuns, depinde de o complexa interactiune dintre diferiti nervi -
unii cu actiune rapida (ca mecanoreceptorii) si altii cu actiune lenta
(ca nociceptorii).
In timpul
zilei, prin activitatile curente, acesti nervi trimit informatii de mii
de ori pe secunda catre creier, informand asupra statutului fiecarui
muschi individual. Traseul este putin mai complicat. Initial, cand
fusurile neuromusculare "se aprind" ca raspuns la o intindere musculara,
se genereaza impulsuri care calatoresc de-a lungul nervilor senzoriali,
catre maduva spinarii.
La
adulti, unele cai nervoase senzoriale pot fi cu adevarat foarte lungi.
Daca luam spre exemplu piciorul, informatiile senzoriale de la muschi,
fascie, piele, articulatie si tesut conjunctiv calatoresc de-a lungul
acestor cai pana la mijlocul spatelui (T12) pentru a ajunge la maduva
spinarii. Odata ce impulsurile au ajuns la maduva spinarii, unele
raspunsuri pot apare ca reflexe - de exemplu, un raspuns motor poate fi
initiat la acest nivel, ce va rezulta in contractarea muschilor spinali
de la acelasi nivel al maduvei spinarii. Acelasi lucru se intampla in
testul reflexului la genunchi, cand o usoara lovitura pe tendonul
rotulei creaza un raspuns in muschii cvadricepsi, initiat de nervul
femural.
Pe langa acest
simplu reflex, informatia este deasemenea trimisa la creier, prin
intermediul diferitelor traecte spinale din maduva spinarii. Acestea pot
fi imaginate ca autostrazile sistemului nostru nervos central. Caile
senzoriale spinale ofera informatii senzoriale creierului, pe cand
traectele motorii trasmit informatii inapoi la muschi si organe, ca
raspuns la informatiile primite nu numai de la muschi, dar si de la ochi
si de la organele responsabile cu echilibrul (sistemul vestibular)
Odata
ce aceste informatii senzoriale ajung la creier, trec prinr-o procedura
extrem de complexa, circuland intre diferite zone, ca cerebelul,
ganglionii bazali, formatiunea reticulata, inainte de a fi co-ordonate
in thalamus si trimise inapoi pe diferite traecte nervoase motorii,
catre muschii sau organele enervate de nervi motori. La acest nivel,
activitatea nervilor senzoriali o depasaseste pe cea a nervilor motori
de trei ori.
Ce este
interesant pentru noi este ca in timpul unui tratament Bowen, se
realizeaza o intindere a muschiului, care se mentine cateva secunde,
inainte de realizarea miscarii propriuzise. Odata ce se initiaza aceasta
intindere, informatia senzoriala este transmisa prin intermediul
nervilor la maduva spinarii, iar mai apoi, la diferite zone ale
creierului. Cercetarile au aratat ca muschii raspund la acest stimul in
circa 90 de secunde, o informatie folosita in tehnica osteopata de
intindere - contraintindere. Daca Tom Bowen stia acest lucru, cand
insista ca pacientul sa fie lasat in pauza doua minute, intre secventele
de miscari, nu se stie, dar respectarea timpului necesar organismului
de a raspunde stimulilor este de o importanta vitala.
In
timpul zilei, cand suntem activi si ne miscam, o imensa cantitate de
informatii provenite de la muschii nostri, de la tendoane, articulatii,
piele si fascie este procesata in acelasi timp, dar cand suntem intinsi
pe pat, exista foarte putina activitate in cadrul acestui sistem
auto-corector.
Ceeace se pare
ca se intampla in timpul unei sedinte Bowen este ca organismului i se
permite sa se reorienteze catre memoria unei stari anterioare de
sanatate, sau catre tiparul original. Pentru ca miscarile Bowen sunt
efectuate pe puncte structurale cheie, pe care creierul le foloseste ca
puncte naturale de referinta, pentru a determina postura (multe din
aceste puncte se raporteaza la structurile semnificative embrionare si
de dezvoltare), aceste miscari realizate in puncte extrem de precise au
un efect urias asupra felului in care corpul se sustine pe sine.
Cativa
factori sunt importanti. In primul rand, daca un terapeut Bowen ar face
multe miscari, fara pauza, efectul ar fi mult diminuat. Deaceea, o
maxima favorita in Bowen este "mai putin inseamna mai mult". In al
doilea rand, daca pacientul nu este relaxat sau nu sta confortabil,
zonele primitive din creier responsabile de coordonarea miscarilor, nu
vor fi capabile sa "auda" si sa prelucreze aceasta informatie distincta
in beneficiul lor. Este la fel ca atunci cand cineva incearca sa asculte
niste instructiuni foarte precise, in timp ce zgomotul unui pick-hummer
se aude in fundal, sau cineva vorbeste prea repede.
Acum
6 ani am organizat o conferinta la Londra si l-am invitat ca lector pe
Michael Odent, un pionier in miscarea pentru nastere naturala. In timp
ce ne vorbea despre conditiile ideale pentru ca o mama sa nasca, mi-am
dat seama ca exista paralele clare cu un tratament Bowen.
El
explica atunci ca situatia ideala pentru mama era cea de minima
interventie din afara in procesul natural al nasterii. In mod specific,
el a mentionat unele activitati care intrerup aceste procese prin
activarea cortexului, cea mai implicata zona din creier in controlul
constient:
1. Purtarea unei conversatii cu
pacienta, in special daca subiectul discutiei nu se refera la domeniul
senzatiilor sale din acel moment (spre exemplu, intrebarea unde si-a
petrecut concediul sau numele de fata al mamei)
2. Senzatia de frig
3. Senzatia de nesiguranta
4. Lumina puternica
Pentru
ca este foarte important pentru sistemul nervos autonom sa inceapa sa
se recalibreze si pentru ca mechanismul corrector prin feedback dintre
diversii centri care controleaza relatiile posturale dintre muschi, sa
treaca prin acest proces fara intreruperi externe, putem deduce ca
sistuatia ideala pentru o sedinta Bowen ar fi urmatoarea:
1. Nu se poarta discutii cu pacientul, altele decat cele referitoare la senzatiile fizice pe care le simte in acel moment
2.
Pacientul trebuie sa fie asezat confortabil si sa-i fie cald. Deobicei,
daca terapeutul poarta haine mai groase decat un tricou, in camera de
tratament e prea frig.
3. Pacientul trebuie sa se
simta in siguranta. Comportamentul terapeutului si profesionalismul sau,
mentinerea unor limite clare, sunt cruciale pentru ca pacientul sa se
simta in siguranta. Chiar ceeace gandeste terapeutul (de exemplu daca
gandeste ca pacientul este foarte atragator sau dimpotriva, respingator,
va influenta felul in care acesta se simte sau nu in siguranta).
Invelirea pacientului ii va conferi o senzatie de securitate si se va
putea relaxa.
4. Lumina puternica activeaza
cortexul, asa ca o veioza cu lumina slaba in camera de tratament este
foarte indicata. Lumina fluorescenta are un efect de contractie asupra
muschilor netezi (de exemplu muschii care inconjoara inima), deci este
contraindicata.
5. Muzica tinde sa aibe un efect de
activare al mintii si poate avea rezonante emotionale puternice. In
orice caz, este mult mai bine ca pacientul sa se cufunde in propriile
senzatii decat sa fie atras in melancolia provocata de muzica.
Exista
multe alte explicatii despre felul in care functioneaza aceasta
tehnica. Este clar ca unele puncte pe care se lucreaza corespund cu
meridianele de acupunctura si punctele Trigger. Terapeutii simpt adesea
un raspuns in mainile lor, in timpul tratamentului, ca si cum miscarile
Bowen creaza un impuls electric. Tom Bowen obisnuia sa descrie cum
folosea el informatiile generate de aceste impulsuri subtile, pentru a
intelege raspunsul organismului in timp ce lucra.
De
fapt, aceste impulsuri sunt masurabile - s-a demonstrat ca intinderea
fasciei genereaza o mica incarcatura piezo-electrica. Studii efectuate
in SUA au masurat aceste impulsuri si le-au identificat ca fiind create
de fibrele de colagen din compozitia fasciei, stabilind ca aceste
impulsuri au efecte extrem de puternice in vindecarea organismului.
Experimente
au aratat ca prin aplicarea unui curent de acest tip, de mica
intensitate, peste un os fracturat, se grabeste mult procesul de
vindecare, dar intensitatea curentului este cruciala - daca este prea
puternica e contra-productiv si va incetini sudarea osului. Acest aspect
are implicatii pentru noi in aplicarea presiunii miscarilor - cu cat
mai mare este presiunea, cu atat mai puternic este impulsul electric
generat. Ar fi foarte interesant un studiu asupra presiunii optime
asupra unui tesut pentru un raspuns optim. Implicatiile acestui aspect
vor fi discutate intr-un alt capitol.
FASCIA - SISTEMUL NOSTRU NATURAL DE COMUNICARE
Intelegerea naturii si functiei fasciei este cu adevarat cruciala pentru a deveni un bun terapeut Bowen.
Fascia
are proprietati extraordinare. Inconjoara organele si alte structuri
ale corpului, cum ar fi muschii si permite miscarea libera si "glisarea"
intre aceste structuri, in timp ce ne miscam.
Ati
vazut straturi de fascie - membrane translucide de tesut conjunctiv -
cand ati transat un pui. Ca proprietati, este mai degraba ca o punga de
plastic - isi mentine forta fara a se intinde prea mult dar tinde sa-si
mentina deformarile daca este deteriorata sau intinsa.
Tom
Bowen era foarte interesat de fascie si studia carcase de animale la
abatorul local, pentru a observa cum este fascia structurata in corp.
Fascia
este compusa in principal din fibre de colagen. Acestea sunt niste
tuburi minuscule umplute cu un lichid foarte fin - similar cu fluidul
cerebro-spinal - foarte bogat in fotoni si particule usoare. Colagenul
este o proteina care alcatuieste in proportie de 70% totalul de proteine
din tesutul conjunctiv si este cea mai raspandita proteina in regnul
animal. Are proprietati unice - moleculele de apa sunt atrase de aceasta
proteina si vor adera la aceasta intr-o maniera foarte ordonata, cum ar
fi schelele in jurul unei cladiri.
Aceasta
calitate permite un nivel ridicat de fluidizare in fascie, care este
esential atat pentru miscarea libera si pentru glisare (de ex. intre
grupele de muschi, sau intre organe), dar si pentru cumunicarea efectiva
intracelulara. Nivelul de fluiditate din fascia este determinat de
miscare si de hidratare - intinderea usoara este cea mai buna metoda de
incurajare a fluidizarii in tesuturi.
Nu
numai consumul apei este important pentru hidratarea fasciei, dar si
calitatea apei este cruciala. In apa de la robinet, moleculele de apa
sunt grupate in numar de 10-12, in timp ce in apa alcalina (spre exemplu
apa ionizata, desi exista ceva controverse in privinta recomandarii de a
bea apa ionizata pe perioade lungi), se grupeaza in numar de 5-6.
Numarul mai mic de molecule grupate din apa alcalina pare a fi mai
eficient in detoxifierea organismului deoarece se realizeaza o trecere
mai usoara prin membrana celulelor.
Structura
fasciei este determinata de funcionalitatea sa. Fibrele de colagen sunt
orientate pentru a face fata eforturilor si incarcaturii structurale
impuse de pozitia stand in picioare, de mers, sezut, etc. La copii, cand
trec de la mersul de-a buselea la mersul in picioare, se poate observa
diferenta dintre tiparele de efort , care se vor aseza in cadrul
sistemului mio-fascial, in timpul dezvoltarii sale. Aceste miscari
timpurii la copii sunt cruciale in dezvoltarea fasciei si in particular,
relevanta pentru munca noastra este orientarea fibrelor de colagen.
O
banda extrem de importanta de fascie, care ne determina postura, este
banda ilio-tibiala, de-a lungul lateralei picioarelor. Aceasta se poate
palpa foarte usor. Daca palpati zona laterala a picioarelor, in jurul
cusaturii pantalonilor, veti simti o banda dura, fibroasa. Tiparele de
efort impuse acestei benzi sunt majoritar verticale, in pozitia stand in
picioare, astfel ca majoritatea fibrelor de colagen din componenta sa
au o orientare de sus in jos.
Efectele asupra fasciei
Sanatatea
fasciei este determinata de mai multi factori. In primul rand,
hidratarea este esentiala pentru eficienta sa. Intinderea usoara,
realizata in exercitiile de Yoga sau Pilates, este o excelenta metoda
pentru ca ajuta la orientarea fibrelor de colagen din compozitia
fasciei, creind deasemenea si un spatiu pentru fluide, in jurul si in
interiorul celulelor.
Intinderea
fasciei poate fi asemanata cu aplicarea presiunii asupra metalului -
daca cineva indoaie o bara de metal prea mult sau prea repede, aceasta
se poate rupe. Daca insa bara de metal se indoaie lent, aceasta este
incurajata sa devina mai flexibila si mai fluida. Intinderea realizata
in forta poate crea inflamari ale tesuturilor, care sunt
contra-productive in recuperare.
Una
dintre problemele celor care merg la sala de gimnastica, in special a
celor competitivi din fire, este ca se poate foarte usor sa-si provoace
leziuni, datorita exercitiilor neadecvate. Fibrele individuale de muschi
sunt inconjurate de fascie, iar cand se executa exercitii compresive,
cum ar fi ridicarea de greutati, acestea se pot rupe cu usurinta. Poate
aparea ca o crestere a masei musculare. In realitate, de cele mai multe
ori cresterea masei musculare deriva din ruperea si regruparea fibrelor
musculare. Se creaza aderente intre tesuturi si se diminueaza abilitatea
organismului de a se debarasa de toxine.
La
cealalta extrema, individul extrem de sedentar, care face foarte putine
exercitii fizice (de exemplu merge pe jos mai putin de douazeci de
minute pe zi), va avea multe congestii in tesutul conjunctiv.
Functionarea sistemului limfatic depinde de miscare. In acelasi fel,
orientarea fibrelor de colagen depinde de miscare iar aceasta orientare
este cruciala in eficienta tehnicii Bowen (vezi mai jos).
Cicatricile
si operatiile au deasemenea un efect asupra fasciei si pot crea
intreruperi in traseele fasciei. Acestea pot cauza aderente intr-o
anumita zona si pot afecta mai multe straturi de fascie. De exemplu, o
cicatrice in zona rinichilor va tinde sa restrictioneze miscarea libera a
fasciei ce inconjoara muschiul latissimus dorsi. Pentru ca acest muschi
se insereaza pe brat, va fi afectata si abilitatea de a ridica bratul.
Puteti
observa acest efect asupra dumneavoastra. In pozitia stand in picioare,
amplasati-va plama sub bratul opus si apasati ferm pe laterala
corpului, chiar pe muschiul marele dorsal. Acum ridicati bratul lateral
fata de corp si veti simti o restrictie in muschiul mare dorsal care va
va inhiba abilitatea de a ridica bratul.
Se
pot da multe astfel de exemple - o cicatrice de la cezariana poate
"trage" pe directia "linia alba" pana la ombilic, apoi pana la pericard,
in jurul inimii si mai departe, pana la fascia pre-traheala pe partea
anterioara a gatului. Daca privim pozitionarea fasciilor, este simplu de
inteles cum o restrictie localizata oriunde la nivelul fasciei,
datorita interconectarii, va afecta si intregul.
Imi
amintesc ca am tratat o doamna, cu ani in urma, care suferea de o
incordare extrema in grupul de muschi popliteali. Era o atleta
profesionista si una din specializarile ei era 100 m garduri. Dupa
cateva sedinte de tratament, in care m-am adresat zonei celei mai
evidente, lucrand in zona popliteala, sacrum si genunchi, nu am obtinut
nici un rezultat. Mi-a spus, ulterior, ca a avut de cateva ori, fracturi
la degetele de la picioare. Desi oasele se vindecasera bine, la o prima
examinare, fascia plantara era extrem de incordata.
Am
decis sa-i aplic procedura pentru degete deformate, care implica unele
miscari asupra fasciei plantare. A avut o reactie foarte puternica pe
patul de tratament si a trebuit sa ramana intinsa aproximativ douazeci
de minute. Cand s-a ridicat, instinctiv a dorit sa-si testeze
mobilitatea, incercand sa-si atinga degetele de la picioare. A reusit cu
multa usurinta sa aseze palmele cu totul pe podea, fara nici un
disconfort. Inainte, resusea doar sa ajunga cu varful degetelor la 7-8cm
de podea.
Am fost uimit de
acest rezultat (pe cat a fost ea de incantata) si am inceput sa analizez
cum a fost posibil. Este clar ca exista o conexiune directa a fasciei,
intre fascia plantara, prin gastrocnemieni pana la grupul popliteal, dar
cum a reusit o manevra de relaxare atat de delicata sa mareasca atat de
mult gradul de mobilitate? Am inceput sa studiez mai atent natura
fasciei si felul in care poate retine tipare si comunica impulsuri.
Secretele fasciei
Un
pionier important in cercetarea naturii tesutului conjunctiv este
Dr.Mae Wan Ho. Om de stiinta ce activeaza la Londra, ea a fost un
oponent militant al hranei modificate genetic. Cartea ei 'The rainbow
and the worm" si lucrarile sale stiintifice sunt disponibile pe site-ul
www.i-sis.org.uk
Am rezumat
principalele idei ale lucrarii sale in cele ce urmeaza. Un extras
dintr-o lucrare asupra proprietatilor tesutului conjunctiv este publicat
in anexe, cu permisiunea sa.
Impulsuri
Impulsurile
sunt create in fibrele de colagen, supuse fiind unei presiuni foarte
usoare. Cercetari efectuate in SUA au aratat ca intinderea fibrelor de
colagen prin aplicarea unei presiuni delicate creaza o mica incarcatura
electrica, ce are proprietati curative puternice.
S-a
demonstrat ca intinderea in directii opuse, asa cum se practica in
Bowen, creaza o un curent piezoelectric mai puternic decat simpla
apasare (cum se utilizeaza in Rofling) sau trecerea de-a lungul fibrelor
(cum se practica in masaj). Faptul ca impulsurile pot fi afectate de
caldura, ne indica un posibil motiv pentru care le recomandam
pacientilor sa nu se expuna temperaturilor extrem de scazute sau
ridicate, dupa o sedinta de tratament.
Conductibilitate
Conductibilitatea
colagenului creste mult odata cu gradul de hidratare. Cu alte cuvinte,
impulsurile pe care le generam in timpul unui tratament, vor calatori
mult mai eficient daca fascia este hidratata. Acesta este probabil
motivul pentru care unele persoane raspund mai bine la tratament decat
altii - copiii, animalele si cei care practica yoga au un sistem mult
mai hidratat si mai fluid.
Amplificare
Impulsurile
generate de miscarile Bowen vor fi amplifiate prin actiunea proteinelor
in cristalele lichide. Mae Wan descrie fascia ca lichidul cristalin in
natura, cu alte cuvinte, extrem de receptiva la incarcatura electrica si
capabila sa transmita impulsurile electrice foarte repede (mult mai
repede decat sistemul nervos central). In plus, fascia raspunde ca un
sistem unitar coerent - similar poate unui ecran cu cristale lichide
folosit in televiziune. Altfel spus, fascia va raspunde ca un intreg la o
miscare Bowen, nu doar local si va raspunde in mare parte directional,
in functie de felul in care impulsurile o traverseaza. Traseele
impulsurilor sunt determinate de orientarea fibrelor de colagen, iar
aceasta din urma este determinata de folosinta.
Efectul
directional al miscarilor Bowen nu trebuie supra-estimat, dar in
aceeasi masura este importanta intelegerea efectului unei miscari Bowen
asupra intregii matrice extra-celulare, care nu este neaparat
directional ci global, afectand chiar si campul energetic din
proximitatea corpului. Schimbarile celulare pe care le genereaza Bowen
in organism sunt masurabile atat la microscopul conventional cat si prin
mai subtilele masuratori energetice.
Modificari celulare
Modificari fiziologice apar in celule ca raspuns la impulsurile create prin fibrele de colagen.
Memoria tesuturilor
Cristalele
lichide detin "memorie", care are capacitatea de a inregistra noi
experiente. Cu alte cuvinte, retine tipare de experienta dar este si
foarte receptiva la schimbarile initiate de impulsurile electrice
directionale. James Oschman denumeste acest fenomen "memorie somatica"
si citeaza din cercetarile lui Stuart Hameroff, care descrie cum
micro-tuburile tesutului conjunctiv detin, deasemenea, memorie. Cand
sunt supusi la presiune, asa cum se intampla intr-o miscare Bowen,
acestia radiaza un camp care elibereaza tiparele de memorie ale
tesutului, ce se pot transforma uneori in amintiri constiente ale
pacientului, sau chiar ale terapeutului.
Medicamente
Conductibilitatea
de-a lungul fibrelor de colagen este afectata major de unele substante,
cum ar fi, de exemplu, anestezicele. Multi terapeuti Bowen au observat
ca este mult mai greu sa obti rezultate daca unui pacient i s-a
administrat o injectie cu cortizon, de exemplu, sau ia medicamente
pentru relaxare musculara.
Cortizonul
are, in mod particular, un efect devastator asupra fasciei si tinde sa
creeze zone de densitate marita si fluiditate scazuta in sistem. Unii
terapeuti au observat ca folosirea cortizonului homeopat este utila in
combaterea efectelor acestui medicament.
Trasee
Impulsurile
calatoresc de aproape 100 de ori mai intens de-a lungul orientarii
fibrelor de colagen decat in alte directii. Dat fiind ca aceste fibre
sunt orientate conform directilor de lucru si stresului structural, este
usor sa prevedem unde se vor deplasa aceste impulsuri in organism.
De
exemplu, o miscare peste tendonul vastus lateralis ("hit the lat") se
va deplasa in sus pe banda ilio-tibiala, peste fascia gluteala si in
sus, prin muschii erectori spinali, pana la occipital. Daca nu exista
congestii, cicatrici, lipsa de fluiditate si deshidratare in fascii,
atunci impulsurile vor fi amplificate pe masura ce se deplaseaza.
Daca
privim tiparele fasciei in corp, asa cum sunt descrise de Ida Rolf si
Thomas Myers, se pot observa clar traecte si straturi, care vor
determina cum si unde se deplaseaza impulsurile generate de noi.
Fascia
este formata din straturi care se deplaseaza unul peste celalalt.
Aceasta inseamna ca impulsurile (cum ar fi miscarile Bowen) create in
zone unde fasciile se suprapun, vor afecta toate aceste straturi.
Altfel, s-ar deplasa doar de-a lungul unui strat.
In
Bowen efectuam cateodata miscari unde se gaseste o suprapunere de
straturi de fascii. Aceste miscari au potential de a fi foarte
puternice, deoarece afecteaza mai multe straturi simultan.
De
exemplu, miscarile 3&4 de la procedura pentru gat; nu numai ca
aceste miscari se executa peste doi ganglioni limfatici importanti
(ganglionii sub-occipitali), dar afecteaza deasemenea trei muschi si
straturi de fascie simultan.
Miscarile
1&2 de la BRM1 sunt deasemenea interesante, din acest punct de
vedere, pentru ca afecteaza nu numai fascia ilio-lombara, care are fibre
relativ difuze, dar si fascia erectorilor spinali, care are o orientare
clara de sus in jos.
Exista o
continuitate stransa a fasciei in intregul corp si exista diferentieri
clare intre fata si spate. Luati in consideratie, de exemplu, miscarile
delicate pe care le efectuam pe ambele parti ale traheei, in procedura
pentru tractul respirator superior. Aceste miscari delicate pot parea
insignifiante, dar in realitate acestea genereaza impulsuri ce
calatoresc in jos pe fascia pre-traheala, continua pe pericard, ce
inconjoara inima, se deplaseaza in jos prin ligamentul falciform la
ombilic si prin linia alba la pubis.
Acest
traseu va avea loc daca nu am introdus "stoperi" prin procedurile
anterioare. Miscarile procedurii respiratorii executate anterior
diafragmei, pot actiona ca stoperi si pot inhiba deplasarea impulsurilor
prin fascia frontala la acest nivel. Acest aspect poate fi foarte util
daca dorim sa mentinem efectul miscarilor deasuprea sau sub nivelul
diafragmei.
Folosim acest
principiu cand executam procedura toracica pentru a ne adresa scoliozei.
Il putem utiliza si cand ne adresam cavitatii abdominale daca, de
exemplu, vrem sa incurajam fatul sa se pozitioneze corect. Executand
aceste miscari ale procedurii respiratorii inainte, vom putea mentine
impulsurile generate de procedura pentru pelvis, al caror efect se va
amplifica cu mult, in acea zona.
Este
semnificativ ca in Bowen executam separat miscari asupra fasciei
frontale si dorsale, existand o delimitare clara a acestora, probabil
avand originea in mostenirea noastra amfibiana. Avem inca elemente
amfibiene in structura noastra, reminescente ale acestor stramosi ai
nostri. De exemplu, osul hioid este o reminiscenta a unei fascii
primitive.
In termeni
evolutionisti, avem in comun cu amfibienii separarea viscero - craniana
(fata, gura, plamanii si intestinele) si neuro - craniana (creierul,
maduva spinarii si vertebrele). Fascia este, deaceea, structurata intr-o
maniera asemanatoare, printr-o delimitare clara intre partea
posterioara si cea anterioara a corpului. La fel, in stadiu embrionar,
fascia ce inconjoara organele se dezvolta dintr-o alta zona a
mesodermului decat benzile structurale de fascie.
Fasciile
anterioare si dorsale la oameni au functii si dinamica diferite, in
concordanta cu evolutia noastra nu numai de la nivelul amfibienilor, ci
si ca specimene cu patru picioare.
Fascia
posterioara (identificata ca linie dorsala superficiala, de catre
Thomas Myers) are ca functie de baza mentinerea corpului in pozitie
dreapta - asemanator cu sistemul de catarge al unei nave. Fara aceasta,
am cadea in fata. Imaginati-va fascia posterioara la un animal cu patru
picioare care incepe sa mearga pe doua picioare si veti intelege
nivelul de tensiune implicat.
La
animale, fascia frontala sustine toate organele abdominale, care se
gasesc sub coloana vertebrala. La gat, fibre de fascie coboara de la
baza craniului, in special de la osul sfenoid. La oameni, se petrece o
dinamica asemanatoare, cu exceptia faptului ca in pozitie bipeda, fascia
este orientata vertical. Daca observam orientarea fibrelor de colagen
ale fasciei anterioare, vom realiza diferenta fata de cea posterioara,
deoarece factorii de stres la care sunt supuse sunt foarte diferiti. Din
nou, ne putem raporta la catargele unei nave.
Se
explica deasemenea si efectul "punctelor de activare" din metoda
noastra, care inhiba deplasarea impulsurilor de-a lungul acestor linii
ale fasciei, mentinand si amplificand aceste impulsuri in anumite zone
ale corpului.
Lucrand cu cicatrici
Deoarece
cicatricile pot cauza restrictii in tesuturi (nu numai din punct de
vedere structural, ci si al comunicatiei), este uneori foarte eficient
sa lucram direct asupra acestora. Cicatricile raspund foarte bine la
Bowen.
Exista mai multe
metode de a ne adresa cicatricilor. La cele recente, este mai indicat sa
se lucreze in jurul zonei, mai degraba decat direct pe cicatrice, cu
exceptia aplicarii metodei surogat. In abordarea cicatricilor vechi, se
pot efectua miscari delicate direct asupra lor. Tom Bowen obisnuia sa
lucreze in acest fel, aplicand miscari la fiecare capat al cicatricei si
uneori si peste partea din mijloc (...)
Cercetarile
au aratat ca fibrele de colagen se vor re-orienta ca raspuns la
incarcaturile directionale generate de acest tip de miscari. Acesta este
motivul pentru care cicatricile raspund atat de bine la terapia Bowen
si devin frecvent mult mai putin vizibile, dupa tratament. Unii
terapeuti au constatat, deasemenea, ca folosirea unor remedii homeopate
poate ajuta la reducerea cicatricilor.
Dan
Amato, instructor superior Bowen din SUA, a afirmat ca relaxarea
generata de o miscare Bowen creaza un tip de unda in corp, numita
soliton, cel mai cunoscut exemplu fiind un tsunami.
Undele
soliton au proprietati interesante, prin aceea ca pot transporta
cantitati uriase de energie prin apa, pe distante foarte lungi, fara
pierderi. Si mai interesant, nu au nevoie de impulsuri prea puternice
pentru a se forma. Valurile tsunami care au devastat atat de multe zone
in Oceanul Indian, in aceea zi fatidica "Boxing day", a fost defapt
declansat de coliziunea a doua placi tectonice, cu viteza cu care ne
cresc unghiile. Cu alte cuvinte, nu este necesara o miscare Bowen
puternica pentru a declansa un raspuns in organism. Ceeace este necesar
este o presiune careia corpul sa nu i se opuna, pentru ca ulterior sa nu
inhibe raspunsul.
Efectul
tratamentului Bowen asupra elementelor fluide din corpul nostru este
extrem de semnificativ. In definitiv, suntem 75% compusi din fluide.
Loren Eiseley, poeta americana ale carei lucrari au fost atat de iubite
de primii practicanti ai osteopatiei craniene, descria oamenii ca fiind
rezervoare umblatoare de apa de mare - observatie deloc nestiintifica.
In 1946 scria:
"Nu degeaba
compozitia sangelui mamiferelor a dus la descrierea noastra ca
rezervoare umblatoare de apa de mare. Nu degeaba analiza marele medic
francez Bernard "stabilitatea mediului interior in conditii de viata
libera". Masele de celule scufundate ale oceanului primordial traiau
intr-o solutie nutritiva. Sarea, soarele si umezeala erau accesibile
fara prea mare efort mecanic. A fost abordarea cea care a schimbat
aceasta matrice, abordarea celulelor care au incorporat in sine marea,
pentru a elabora in interiorul lor un sistem in miniatura, copie al
marii a tot cuprinzatoare din care s-au nascut. A fost abordarea care a
facut ca magnifica si rezistenta viata - oarba si persistenta printre
pietre si indiferenta intregului univers neanimat - sa continue sa
indure si sa se perpetueze."
Loren Eisely, The immense Jiuney, Vintage Books USA 1946
In
cartea sa Job's Body, Deane Juhan descrie cat de usor este pentru
natura fluida a tesuturilor noastre, in special a celor numite "ground
substance", sa devina intepenite (le numeste fixotropice), ca raspuns la
accidente, cazaturi si operatii. Este la fel de grav ca atunci cand
fluidele ingheata sau devin cristaline, in natura si isi pierd
abilitatea de raspuns si maleabilitatea.
Miscarile
Bowen par sa "dezghete" zonele tisulare care au inghetat - Tom Bowen
descria procesul ca eliberand blocajele energetice - probabil ca
rezultat al puternicului efect energetic descris de Dan Amato.
